Actulaitate

By jurnalistu

Neînţelegeri

Despre limbă

92165_pic.jpgAcademia Română a negat existenţa limbii moldoveneşti diferită de cea română. Declaraţiile că există o limba moldovenească, diferită de limba română, sfidează adevărul ştiinţific, se spune într-o declaraţie a academicienbilor români. Cică împotriva acestor croitori de limbă s-au ridicat numeroşi români de prestigiu din toată lumea.

 Academicienii de pe Dîmbovişa pot să aibă dreptate din punct de vedere ştiinţific. Numai că ei ar trebui să ştie: mai este o dreptate, cea politică. Şi din din punct de vedere a ştiinţei politic ei n-au dreptate. Parsche ab antiquo limba moldovenească a fost votată de către aleşii poporului moldav în Legislativ, cu majoritate de voturi ceea ce nu pune la îndoială existenţa ei. Şi deci, cetăţenii Republicii Moldova o pot numi cum doresc. Însă, boala disputelor lingvistice moldo-române este Constituţia Republicii Moldova unde se spune (în art.2) că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, sintagmă greşită după părerea noastră, deoarece toate etniile care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova ar trebui să se numească popor moldovenesc. Exact ca în Articolul 2 al din Constituţia Românie: acolo se spune că suveranitatea aparţine poporului român, cu toate că în ţara vecină şi prietenă trăiesc mulţi ţigani, maghiari şi slavi şi chiar moldoveni (la Bacău).
„Problema limbii» a reapărut în dialogul dintre Chişinău şi Bucureşti după semnarea cu UE a Acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi de readmisie, unde este inclusă sintagma „limba moldovenească». Aceasta a provocat nemulţumirea unor politicieni de la Bucureşti, iar europarlamentarii români din partea Partidului Social Democrat nu au votat ratificarea celor două documente din cauza sintagmei respective. Totuşi, atît politicienii cît şi lingviştii din partea dreaptă a Prutului se pare că au cam uitat că din 90 în încoace Republica Moldova este un stat suveran şi independent, cu steag la ONU, ceea ce îi dă dreptul de a se autodetermina ca stat şi ca naţiune. Iar ca să se pună capăt neînţelegerilor dintre Chişinău şi Bucureşti, pe toate planurile, nu doar pe cel lingvistic, ar trebui organizat un referendum pentru modificarea Constituţiei în care poporul moldovenesc ar trebui să se dea cu părerea cine este şi acesta ar confirma identitatea cetăţenilor Republicii Moldova.

Victor URSU

Ответить