„Iniţiativele lui Voronin n-au nimic în comun cu liberalismul economic»
Economistul Veaceslav Negruţa face parte din grupul de iniţiativă privind constituirea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). La fel ca şi alţi experţi, el are rezerve faţă de felul de a gestiona economia al actualei guvernări şi nu împărtăşeşte părerile optimiste ale acesteia despre situaţia economică a R. Moldova.
Alina Ţurcanu
- Domnule Negruţa, autorităţile R. Moldova declară că situaţia economică în ţară este din ce în ce mai bună. Totodată, diferite studii şi analize străine plasează în continuare R. Moldova printre codaşele Europei. Cine are, totuşi, dreptate?
- Situaţia economică în ţară este ceva mai bună decât acum cinci-şase ani, dar această constatare este una statistică. Creşterea tuturor indicatorilor macroeconomici îşi are originea, în special, în transferurile băneşti ale moldovenilor plecaţi la muncă peste hotare, şi nu se datorează politicilor economice promovate la nivel de stat. Eficienţa acestor politici poate fi apreciată prin perceperea creşterii economice de către cetăţeni. Or, mai multe studii arată că majoritatea populaţiei nu simte schimbări în bine. Chiar dacă creşte salariul sau pensia, cu ritmuri şi mai mari cresc preţurile. De aceea, deşi s-ar părea că au venituri mai mari, oamenii se simt şi mai săraci. În comparaţie cu alte ţări din Europa, Moldova are un evident handicap în dezvoltarea economică din cauza sistemului economic care încă este în formare, fiind vulnerabil, deseori lipsit de stabilitate şi previzibilitate, fapt ce reduce din motivaţia de a investi aici. Oricum, consider că Moldova nu este săracă, avem doar bani mai puţini pentru moment. Avem potenţial intelectual, dar încă este în afara „terenului decizional».
- Majoritatea comunistă din parlament s-a grăbit să voteze în două lecturi proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2008, ignorând criticile opoziţiei. Cum apreciaţi calitatea Bugetului 2008?
- Bugetul anual al statului nu trebuie să fie doar un plan financiar pentru un an anumit, ci trebuie să reflecte clar politica economică şi financiară a statului. În ultimii ani suntem martori ai unor imitări de dezbateri parlamentare asupra bugetului anual, care, în cele din urmă, se reduc la o simplă formalitate de votare a legii bugetului de către majoritatea aflată la guvernare. Proiectul Bugetului pentru 2008 este construit pe o bază macroeconomică visată de guvern, realitatea însă este ceva mai sumbră. Nu putem aştepta un salt enorm în volumul de exporturi, chiar dacă revenim pe piaţa din Federaţia Rusă cu vinurile noastre. Nu putem fi atât de siguri că ritmurile de creştere a importurilor vor încetini (cum crede guvernul). Atâta timp cât este cerere asigurată cu banii de la cetăţenii noştri ce muncesc peste hotare, iar producătorii locali nu oferă substituenţi pe piaţa internă, importurile vor creşte. Şi vor creşte cu ritmuri mult mai mari decât exporturile. Or, o bună parte din veniturile bugetului sunt anume din import. Este greu de imaginat că cineva din autorii bugetului mai crede într-o inflaţie de numai 8-9%. Există rezerve la capitolul venituri, dar şi cheltuielile sunt repartizate la discreţia unor factori de decizie sus-puşi.
- Marţi, ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, a anunţat lansarea unei campanii de comunicare privind legalizarea capitalului. Cât de eficiente sunt, în opinia dvs., cele trei iniţiative lansate de preşedintele Voronin? Pot ele revigora economia?
- Nu-mi închipui cui îi va fi transmis mesajul acestei campanii publice. Cine a avut de legalizat ceva deja a şi făcut-o. Ceilalţi nici nu au treabă cu această legalizare, pentru că activează în câmpul legal de mulţi ani. Reevaluarea activelor unui agent economic nu are nimic comun cu legalizarea capitalului. Sunt două lucruri diferite, iar guvernul nu vede diferenţa şi încă mai taxează cu 5% agenţii economici. Cum va obţine guvernul 295 mln. lei în 2008 din legalizarea capitalului, aşa cum a planificat în buget, nu-mi dau seama. Cele trei iniţiative ale lui Voronin, deşi au fost „împachetate» ca măsuri de liberalizare a economiei, nu au nimic comun cu liberalismul economic, care este un sistem de relaţii economice, un mecanism de funcţionare a economiei. Două iniţiative din trei (legalizarea capitalului şi amnistierea fiscală) sunt măsuri de unică aplicare, limitate în timp şi ca volum. Cea de-a treia (cota zero la impozitul pe venitul corporaţiilor) ţine de politica fiscală, care poate să se schimbe de la un an la altul, în funcţie de realităţile economice. Cu siguranţă, aceste măsuri nu pot revigora economia. Vor simţi eficienţa lor doar câţiva rău-platnici la buget, care au de câştigat. Totodată, este afectată credibilitatea oamenilor de afaceri oneşti faţă de guvernare.
- S-ar părea că avem o legislaţie favorabilă investitorilor, dar de ce nu vin investiţii serioase?
- Din păcate, la etapa actuală Moldova a ratat şansa de fi o destinaţie atractivă pentru capitalurile mari. Ca mărime a pieţei nu prezentăm mare interes. În ţările vecine, România şi Ucraina, investitorii cu capitaluri mari deja sunt prezenţi. Moldova este în acest caz privită ca parte a pieţei de desfacere – în unele cazuri a României, în alte cazuri – a Ucrainei. Pe viitor, în condiţiile dezvoltării concurenţei între investitorii mari din ţările vecine şi în cazul asigurării stabilităţii şi previzibilităţii în Moldova, s-ar putea să apară interes de investiţii mari şi în Moldova. Să nu uităm şi de faptul că avantajul de acum câţiva ani pe care îl avea Moldova – forţa de muncă ieftină şi calificată – s-a epuizat şi nu mai este actual.
- Cât timp va mai fi dependentă economia RM de remitenţele cetăţenilor aflaţi la muncă în străinătate? Cum pot fi reorientate aceste fluxuri băneşti de la consum spre investiţii?
- Volumul remitenţelor este comparabil cu cel al exporturilor moldoveneşti, iar ca raport în PIB constituie circa 30%, fiind astfel un important motor al proceselor economice din ţară. Cred că acest flux va mai continua încă 2-3 ani. Cu timpul însă omul ia o decizie: să revină acasă sau să se stabilească în altă ţară. Interesul economic al RM este de a face atractivă revenirea acasă a migranţilor. Dar pentru asta trebuie creat un mediu de afaceri atractiv pentru ca economiile realizate peste hotare să poată fi investite într-o afacere, poate chiar mică pentru început. Este greu de închipuit că cel care are ceva bani şi experienţă peste hotare va mai dori să fie un simplu angajat la el acasă, dependent de un salariu mic. Reînvierea politicii de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii este crucială. Din păcate în ultimii ani „consolidarea» businessului prin preluări şi acaparări, uneori forţate, a compromis ideea creării clasei de mijloc prin dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Respectiv, cadrul regulatoriu pentru afaceri trebuie să fie unul prietenos, fără exces de zel din partea organelor de control, care deseori sunt element important în lichidarea sau preluarea unui concurent din piaţă. Oamenii trebuie să fie siguri în posibilitatea de a investi şi de a-şi proteja afacerea.
- Puterea reproşează opoziţiei că ştie doar să critice. Ce soluţii viabile şi raţionale are PLDM pentru redresarea economică a RM?
- Avem nevoie de o economie în care fiecare jucător concurează onest pentru pieţe şi loialitatea clienţilor, şi nu pentru relaţii privilegiate cu statul şi cu politicienii zilei. Liberalismul afirmă separarea afacerilor de politică şi organizarea foarte atentă a funcţiilor economice ale statului, astfel încât acestea să nu fie folosite în interesul unor grupuri restrânse, cu încălcarea principiului libertăţii economice. Ne propunem stimularea acelor trei forţe motrice ale unei creşteri economice în ritmuri înalte, pe o perioadă lungă de timp: investiţii în capitalul fizic şi în resursele umane, sisteme eficiente de alocare a resurselor, implementarea continuă a tehnologiilor noi. Această stimulare poate fi realizată în cadrul unui sistem echitabil de distribuire a venitului – solidaritatea socială, în cadrul unui sistem eficient de protecţie şi îmbunătăţire a mediului natural şi în cadrul unui sistem eficient de securitate a individului, a vieţii şi a familiei, având un stat de drept şi o politica externă activă în vederea promovării exporturilor
