Se bagă românii în coaste

Eparhii noi în R. Moldova – «Hoţie la drumul mare», spune episcopul de Tiraspol

31 Octombrie 2007, 08:36

Iustinian Ovchinnikov, episcopul Tiraspolului şi Dubăsarilor Foto: wikimedia.org

Decizia sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a redeschide trei eparhii noi în R. Moldova, dintre care una în Transnistria, constituie o nouă cruciadă împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse şi destabilizează atmosfera în toată Europa de Est, consideră episcopul Tiraspolului şi Dubăsarilor, Iustinian. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit în prima şedinţă de la întronizarea patriarhului Daniel între 22 şi 24 octombrie, a hotărât, printre altele, să înfiinţeze noi eparhii, între care trei în Republica Moldova.

În Republica Moldova activează două mitropolii – cea a Moldovei şi cea a Basarabiei, subordonate canonic Patriarhiei Ruse şi, respectiv, Patriarhiei Române.

Episcopul Tiraspolului şi Basarabiei, Iustinian, supus canonic Patriarhiei Ruse, a declarat presei ruse că nu poate decât să-l bucure înmulţirea lăcaşelor ortodoxe, în cazul în care aceasta se face pe calea tradiţională, canonică. «Dar atunci când se anunţă crearea a trei eparhii româneşti noi pe un teritoriul ce intră în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse, cu care Biserica română are în mod oficial o comunicare frăţească – acest lucu poate fi calificat fără exagerare drept hoţie la drumul mare», a spus Iustinian, potrivit corespondentului NewsIn la Chişinău.

Episcopul de Tiraspol şi Dubăsari crede că reactivarea unei eparhii de Dubăsari supuse Patriarhului român este nu doar o mănuşă aruncată Bisericii şi statului Republica Moldova, dar şi o formulare de pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, deoarece, istoric, această eparhie a activat şi în regiunea Odesa, iar din 1942 sediul acestei eparhii a fost chiar în oraşul Odesa.

«Anunţând reactivarea unei eparhii româneşti pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhia Română în esenţă revizuieşte rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, aducând nu doar un factor suplimentar de instabilitate în regiunea conflictului moldo-transnistrean, dar şi dinamitând echilibrul de forţe stabilit în Europa de Est», spune episcopul Iustinian.

La rândul său, Mitropolia Republicii Moldova, subordonată Patriarhiei Ruse, calificase decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de înfiinţare a trei noi eparhii în Basarabia drept «un amestec direct şi agresiv în teritoriul canonic al altei entităţi bisericeşti». Mitropolia Moldovei a cerut Bisericii Ortodoxe Române să-şi revizuiască decizia de înfiinţare a noilor eparhii «pentru a evita confruntările între credincioşi şi cler».

«Este o lovitură peste existenţa ortodoxiei unite, care este constituită după criteriul statalităţii, dar unită într-o singură credinţă şi o singură orânduială canonică. Canoanele bisericeşti reglementează existenţa într-o singură episcopie a unui singur episcop, or, numirea în teritoriu a unor noi episcopi presupune o suprapunere a conducerii bisericeşti şi cerem Patriarhiei Române să renunţe la aceasta decizie», se arată într-o declaraţie adoptată în cadrul unei şedinţe din 29 octombrie, care a fost prezidată de IPS Mitropolitul Vladimir.

În declaraţie, membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova îşi exprimă speranţa într-o colaborare mai bună, odată cu venirea noului patriarh al României.

Decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a redeschide trei eparhii noi în Republica Moldova a fost criticată recent şi de unul dintre liderii influenţi ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, deputatul Victor Stepaniuc, care a acuzat voalat de prozelitism Biserica Ortodoxă Română.

«Nu este bine când se încercă să se facă prozelitism, expansiune străină în spaţiul bisericesc al unei ţări. Ar fi bine ca statele, având în vedere păstrarea bunelor relaţii dintre ele, să se abţină de la asemenea acţiuni», a precizat Victor Stepaniuc. «Desigur, nu este vina statului român, este o politică religioasă promovată ideologic de cineva, dar, repet, ar fi bine ca aceste autorităţi bisericeşti să se abţină de la asemenea acţiuni în relaţiile cu Republica Moldova», a mai spus Victor Stepaniuc.

Preşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat (de opoziţie), Vlad Cubreacov, a salutat în schimb recenta decizie a Bisericii Ortodoxe Române de a înfiinţa trei eparhii noi în Republica Moldova – Episcopia de Bălţi, fostă a Hotinului, cu sediul în oraşul Bălţi, urmată de Episcopia Basarabiei de Sud, fosta Cetate Albă Ismail, cu sediul în oraşul Cantemir, şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria, fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria, cu sediul la Dubăsari. Vlad Cubreacov, care este şi reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, a declarat, pentru NewsIn, că decizia BOR «este un pas serios pe care Biserica Ortodoxă Română l-a făcut în sprijinul credincioşilor săi din Republica Moldova şi în general din spaţiul de Răsărit, prin confirmarea canonică şi sinodală a reactivării episcopiilor sufragane ale Mitropoliei Basarabiei».

Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în Republica Moldova la 14 septembrie 1992 şi este succesoarea spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din Răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora Republicii Moldova).

Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioşii şi clericii ei persecuţiei metodice şi sistematice. La 26 ianuarie 1999, Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. La 13 decembrie 2001, CEDO a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului de către autorităţile Republicii Moldova şi a dispus recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei. Această decizie a dus la recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile Republicii Moldova.

Mitropolia Basarabiei revendică restituirea in integrum a imenselor sale proprietăţi confiscate, naţionalizate, spoliate sau ridicate în orice alt fel de către regimul sovietic de ocupaţie şi deţinute în prezent de guvernul Republicii Moldova. În acest context, Mitropolia Basarabiei a adresat o nouă plângere Curţii Europene a Drepturilor Omului.

In 1940 în Basarabia erau 1 090 de biserici şi 28 de mănăstiri cu peste 1 500 de preoţi şi călugări. În 1989 mai rămăseseră doar 150 de biserici, o singură mănăstire şi mai puţin de 700 de preoţi. Sute de biserici au fost demolate, iar altele au fost transformate în depozite, restaurante, cinematografe, grajduri. Şcolile şi revistele teologice au fost desfiinţate. Muzeul de Istorie şi Arheologie bisericească de la Chişinău, cel mai mare din tot Regatul României, a fost desfiinţat, iar renumita bibliotecă a mănăstirii Noul Neamţ din Chiţcani a fost arsă în piaţa oraşului.

Sursa: NewsIn