Comisia Europeană promite să facă o evaluare a legii privind cetăţenia multiplă
26 Octombrie 2007, 13:25
Cezare de Montis, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău |
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Cezare de Montis, s-a abţinut, joi, de la comentarii privind legea care interzice persoanelor cu cetăţenie multiplă să deţină funcţii publice în Republica Moldova, dar a promis că va face o evaluare după adoptarea ei, transmite corespondentul NewsIn. Solicitat să aprecieze în ce măsură corespunde normelor europene intenţia Parlamentului moldovean de a adopta o lege care ar interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină funcţii publice în stat, şeful delegaţiei permanente al Comisiei Europene la Chişinău, Cezare de Montis, a spus că se abţine de la orice fel de aprecieri, atât timp cât legea nu este încă adoptată.
«Când şi dacă documentul va fi votat, vom face o expertiză şi vom spune dacă este sau nu conform normelor europene», a spus Cezare de Montis.
Majoritatea comunistă din Parlamentul de la Chişinău a adoptat în urmă cu o săptămână, în primă lectură, un proiect de lege care interzice celor care au două sau mai multe cetăţenii să deţină funcţii publice în Republica Moldova. Încă nu a fost stabilită data la care proiectul va fi dezbătut în a doua lectură. Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege ar mai trebui să fie promulgat de şeful statului.
Premierul moldovean Vasile Tarlev a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că legea care prevede ca persoanele cu cetăţenie dublă să nu poată ocupa funcţii publice «este o cerinţă şi a UE», argumentând că nici în Uniune nu este permis ca o persoană cu cetăţenie multiplă să fie funcţionar public. «Şi în Uniunea Europeană nu este permis ca într-o ţară, la conducere sau în organele publice, de a fi cetăţean al mai multor ţări. De aceea, eu consider că e normal», a spus Tarlev, folosind acest exemplu pentru a argumenta că legea moldovenească este şi o cerinţă a Uniunii Europene.
Ministrul român de externe, Adrian Cioroianu, dimpotrivă, consideră că o astfel de lege nu este «în spirit european». Legea guvernului de la Chişinău prin care se interzice moldovenilor cu cetăţenie multiplă să aibă atribuţii de interes public este discriminatorie pentru cei care au cetăţenie română şi nu este în spirit european, consideră Adrian Cioroianu. «Am sperat ca acest lucru (n.r. trimiterea spre dezbatere şi în final adoptarea unei astfel de legi) să nu se întâmple. Mi se pare o lege discriminatorie, dar nu ne amestecăm în dezbaterea internă a Republicii Moldova», a declarat pentru NewsIn şeful diplomaţiei române. Cioroianu a adăugat că «are rugămintea» ca parlamentarii de la Chişinău să mediteze asupra acestei chestiuni. «Este o lege discriminatorie, în special pentru cei care au cetăţenie română şi nu este o lege în spriritul european», a mai spus ministrul.
Oficiali europeni au salutat joi, la Chişinău, «pasul enorm pe care l-a facut Republica Moldova pe direcţia adoptării legislaţiei şi alinierii acesteia la standardele Uniunii Europene», dar au subliniat în acelaşi timp că «mai e de parcurs o cale la fel de lungă până la punerea legislaţiei în practică, astfel încât cetăţenii moldoveni să resimtă efectul legilor adoptate».
La Chişinău a avut loc, joi, reuniunea Comitetului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană, fiind evaluate progresele înregistrate de Chişinău în etapa finalizării Planului de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, plan încadrat Acordului de Parteneriat şi Cooperare.
Hilde Hardeman, şef de unitate al Direcţiei Generale pentru Relaţii Externe a Comisiei Europene, a declarat, într-o conferinţa de presă, că un sistem judiciar echidistant, imparţial, independent şi eficient, precum şi libertatea mass-media sunt valori esenţiale comune ale Republicii Moldova şi ale Uniunii Europene.
«Au fost atinse anumite progrese în aceste domenii, în special în ceea ce ţine de reforma legislativă. Însă ceea ce am menţionat pe parcursul întregii reuniuni de astăzi (joi – n.r.) este că lucrurile nu se opresc aici şi important este ca aceste reforme să fie resimţite permanent, zi de zi, în viaţa cetăţenilor Republicii Moldova. Am convenit că acestea sunt domeniile care cer o atenţie deosebită în continuare», a subliniat Hilde Hardeman.
Întrebată dacă pentru Republica Moldova există vreo perspectivă de aderare la Uniunea Europeană, Hardeman a spus că în etapa actuală nu se pot face nici un fel de prognoze, dar că Republica Moldova este, în esenţa sa, o ţară europeană.
Planul de Acţiuni a fost semnat în februarie 2005 şi expiră la începutul anului 2008, dar deocamdată nu este prevăzută negocierea unui nou document politic între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care să succeadă Planului de Acţiuni.
Pe de altă parte, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău, la reuniunea de joi a fost apreciat modul eficient în care Uniunea Europeană s-a implicat în «soluţionarea, prin dialog politic activ, a întregului spectru de probleme aferente reglementării transnistrene».
Sursa: NewsIn
